As vrea sa simt nisipul alb
Și palmierii n vant sa îi aud
Cerul albastru, aerul cald
Și liniștea sa mi intre n suflet și în gând.
As vrea ca toamna prin pădure
Sa pot fosni cu frunzele deodată
Iar verile cu luna plina
sa mi lumineze noaptea asta congelată.
As vrea ca n luna mai sa fiu
Printre salcâmi și albine
Apoi când fructele se coc
Sa pot sa gust din tine.
Duminica lui Kafka 