Am fost romantic..minteam ideile
Traiam spre visul dragostei de jar
Jucam in piesa tragediei mele
Fara sa stiu ca sunt actorul principal.
Am iubit femeia mult mai presus de trup
Decorurile, timpul si muzica nu mai contau
Dar itele ce tineau dragostea acum se rup
Iar timpul scena si decorul..incep a se surpa.
Ce personaj ,ce voce as mai putea juca?
Cand lacrimi n am..putere nu..nici muza
Nu vreau sa cant, doar beau spre a trada
si ma inund in ganduri spre a gasi o scuza.
Duminica lui Kafka 