Trupuri goale

Acolo unde îmi doresc să fiu în clipa asta
Să-și odihnească capul ei pe pieptul meu,
Acolo unde răsăritul intră prin fereastră
Și-i luminează trupul gol,
În străluciri de curcubeu.

Pe mâna pe mea să se preumble mâna ei.
Să-mi spună pe nedrept că mă dorește.
În șoapte la ureche să îi trezesc și eu,
Înflăcărate gânduri de poveste.

La fiecare asfințit, în ochi să mă privească
Să-mi vadă sufletul în zori la răsărit.
Și chiar de-n-alte brațe are să se trezească
Să-și simtă buzele cum de ale mele s-au lipit.

Ea nu mai e și poate nici nu a fost.
Se poate să fi fost doar o închipuire.
Dar e ciudat cum câteodată fără rost
Un gol în piept o face vie în amintire.

2 Comments

  1. Vrei să îți fiu un fel de Penelopa? 🙂 Și nu pentru că mă plictisesc, cum pe nedrept crezi tu, ci pentru că îmi este drag de tine și-atât!..doar că, vezi tu, 20 de ani sunt cam mulți.🙃

    Liked by 1 person

    1. Veronioco, Veronico,
      Fata buna si cuminte
      Pentru tine, veronico, traista este darul meu.
      Ea e plina de povete.
      E o traista fermecata! Poate multe sa te invete, daca o asculti mereu!
      A oricui poate fi si a lui si a ta.
      Doar daca intr-o zi poti spune asa:”Eu sunt harnic si bun
      Sunt viteaz si indraznet,
      Cuminte si bun sunt oricand. ”
      Ea e plina de povete si in orice imprejurare poate multe sa te invete daca o vei asculta.

      Like

Leave a Comment

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s